Page title

În aprilie 2014 am pornit spiritul de mai bine pentru dezvoltare și regenerare urbană în România. Și am reușit ca în ultimii 3 ani să adunăm cunoaștere avansată, pasiune, dedicare și viziune îndrăzneață în a aborda cele mai stringente provocări ale orașelor noastre:

1. Opțiunile de dezvoltare pentru orașele mici și mijlocii ale României

De ce?

România a trecut printr-unul dintre cele mai radicale experimente de urbanizare din lume din spațiul post-socialist. De la o rată de urbanizare de 27,2% în 1956, România a atins un nivel de 43,7% in 1977. 

40 de ani mai târziu, majoritatea orașelor se confruntă cu provocările restructurării economiei locale, ale declinului demografic și ale fondului construit sub-utilizat.

2. Conștientizarea vulnerabilității urbane la care sunt expuse o serie de comunități din România

 De ce?

Am devenit mai conștienți de vulnerabilitatea orașelor după #Colectiv. Și de limitele capacității de intervenție a sistemului medical de urgență. Unele accidente pot fi prevăzute. Un hazard real și identificat este riscul seismic la care sunt expuse o serie de zone din România. Pentru București există o listă de imobile în această situație, nu însă și nume și numere exacte ale persoanelor din imobile și ce lipsește pentru acțiune.

 3. Capacitarea comunităților locale de a prinde încredere în transformările pe care le pot genera prin acțiuni colective

De ce?

Strategiile de dezvoltare locală reprezintă deseori primul exercițiu de proiecție a viitorului pentru o comunitate. Deseori însă acest proces riscă să se oprească deîndată cu finalizarea documentațiilor respective. Avem încredere că revitalizarea comunităților vine în primul rând de la energia și dedicarea oameni implicați și dedicați dezvoltării comunităților din care provin, ce investesc cu generozitate timp și efort în a găsi soluții la nevoile zonei sau a valorifica potențialul local. Ne-am propus să sprijinim și să gândim stimuli relevanți pentru oamenii care sfințesc locul.

4. Segregarea socială și spațială, pentru o serie din realitățile din România ce arareori se regăsesc în statistici

De ce?

Locuirea informală sau capacitatea de intervenție în comunități marginalizate sunt două  dintre filtrele utile pentru a înțelege cercul vicios al sărăciei. Informalitatea se referă la lipsa unei baze legale, un act minim prin care o persoană și tipologia ei devine cel puțin recunoscută la nivel statistic. În România există aproximativ 49 338 de gospodării informale.

Vă mulțumim că ne sunteți  alături. Încrederea și propria noastră reziliență în acest domeniu de activitate se datorează membrilor comunităților care ne inspiră și împărtășesc dorința de schimbare.

Puteți citi mai multe despre demersurile noastre în raportul nostru de activitate.

Foto: Comunități în care am lucrat până acum