Valorificarea spațiilor abandonate pentru dezvoltarea ecoturismului local

26
apr
Ecosisteme de acțiune, modele alternative de guvernare, puterea locului; despre valorificarea spațiilor latente
Ecosisteme de acțiune, modele alternative de guvernare, puterea locului; despre valorificarea spațiilor latente
  • mkbt
  • 878 Views
  • 0 Comment
  • ecoturism . revitalizare . spații . valorificare .

Proiectul „Valorificarea spațiilor abandonate pentru dezvoltarea ecoturismului local” este în plină desfășurare. După o primă etapă în care am identificat tipologii de spații latente (școli, lăcașe de cult, gospodării, căi ferate, parcuri, etc.) în cele șapte destinații de ecoturism (Colinele Transilvaniei, Pădurea Craiului, Țara Hațegului – Retezat, Eco-Maramureș, Țara Dornelor, Ținutul Zimbrilor – Neamț și Băile Tușnad), cercetăm acum acțiuni concrete și grupuri care au trecut deja prin etapa de activare de spații. Pornim de la premiza că valorificarea și comunicarea experiențelor acestor echipe avansate este un mare beneficiu pentru cei aflați la început de drum.

Primele interacțiuni cu diverse proiecte din țară – precum colectivul din spatele activării stațiunii balneare de la Govora, Asociația Rădăuțiul Civic, grupul de arhitecți și artiști implicați în restaurarea sit-ului industrial Petrila, Hub-ul Comunitar Vâlcea, familia de artiști și oameni de cultură care animă satul Șona, ne arată că există un potențial uriaș pentru dezvoltare locală și ecoturism prin însuflețirea spațiilor latente. Fiecare dintre aceste inițiative este particulară atât în modalitatea de abordare a spațiului și a resurselor folosite cât și prin răspunsul la realitatea culturală, la nevoile și aspirațiile comunității din care face parte; în același timp, observăm provocări și configurații de lucru similare, dintre care recunoaștem:

(●) ecosisteme locale de acțiune – proiectele de revitalizare formează aproape întotdeauna rețele complexe și durabile de oameni, organizații, autorități, adună laolaltă perspective și specializări diverse care le dau greutate, legitimitate și reziliență.

(●) puterea locului – ne referim aici la potențialul transformator și creator al spațiului; prin procesul de revitalizare, aceste spații înlesnesc întâlniri sociale diverse, permit noi funcțiuni și utilizări pentru comunitate sau ecoturism, reînvie entuziasmul comunității pentru loc și îmbunătățesc sentimentul de apartenență.

(●) modele alternative de apropriere și guvernanță – experiențele de revitalizare creează noi forme de a lua în posesie sau de a ocupa spații și terenuri prin mecanisme de implicare a comunității și co-guvernare. Practici precum co-proprietatea, parteneriatele public-privat sau multi-stakeholder și filantropia de active imobiliare se bazează pe principii de antreprenoriat social și valorificarea bunurilor comune (urban commons).

Un ghid de lucru pentru valorificarea spațiilor latente este în lucru și va documenta în detaliu inițiativele, ideile și oamenii cu un rol important în acest proces. Totodată, în perioada aprilie-iunie organizăm sesiuni de schimb de experiență și cunoștințe în care echipe avansate vor putea împărtăși din traseul lor – motivații, succese, eșecuri, provocări și reflecții – cu grupuri sau semințe pe cale să încolțească, cum ne place să le numim, care se află acum în etapa de început sau de imaginare a sensului unui spațiu latent.

De altfel, pe tot parcursul acestui program, echipa MKBT contribuie cu expertiză în regenerare și dezvoltare locală și resurse de networking. Rezultatele proiectului vor indica și nevoia de dezvoltare a unor de mecanisme de sprijin pe termen lung, precum accesare de fonduri, stabilizare operațională, dezvoltare de modele financiare sustenabile, coagularea unei comunități de învățare practică.

Proiectul „Valorificarea spațiilor abandonate pentru dezvoltarea ecoturismului local” răspunde la o situație des întâlnită în România – numeroase active abandonate, degradate sau latente. Spațiile sunt sensibile la transformările și dinamicile socio-culturale, economice, politice și ecologice; astfel, situația fondului construit abandonat sau în declin este explicabilă printr-o serie de fenomene: declinul demografic (emigrarea forței de muncă tinere spre alte țări, urbanizarea în creștere, natalitatea scăzută și îmbătrânirea populației), scăderea activității industriale în perioada post-comunism (șomaj, sărăcie, cădere în precaritate și marginalizare), aspirația la estetica arhitecturală vestică și la un confort sport, dorința de nou și de desprindere de trecut, politicile publice care au încurajat investițiile private și noile construcții în detrimentul îmbunătățirii sau salvării de construcții, nepotrivirea cerințelor locale cu fondul construit existent etc.

Acest demers este finanțat de Romanian – American Foundation (RAF) și contribuie la programul mai amplu de „Dezvoltare a destinațiilor de ecoturism în România”, dezvoltat de RAF împreună cu Fundația pentru Parteneriat și Asociația pentru Ecoturism din România.