Valorificarea fostelor situri industriale de tip brownfield prin noi funcțiuni, fie ele productive, culturale, de agrement sau de altă natură, devine o prioritate teritorială cheie pentru Regiunea Dunării. Procesul de revitalizare este însă o provocare uriașă pentru orașele afectate, în special cele mici și mijlocii, deoarece necesită: colaborare interinstituțională pe diferite niveluri de guvernare, procese de co-planificare și co-creare împreună cu comunitatea locală, actori privați și alte entități relevante, dezvoltarea unor concepte solide de finanțare, mizând pe cooperări privat-public și o bună integrare în politicile și prioritățile regionale și europene. De altfel, necesită multă răbdare și flexibilitate.
Proiectul „ReInd BBG: Re-Industrialization following the Brownfield is Better than Greenfield Principle” se desfășoară în perioada ianuarie 2024 – iunie 2026 și abordează provocările descrise mai sus. ReIND își propune să crească capacitatea actorilor de-a lungul Dunării de a construi și implementa modele de guvernanță mai bune și practici participative pentru re-dezvoltarea siturilor de tip brownfield.
Alături de 15 parteneri din Bosnia Herzegovina, Serbia, Slovenia, Bulgaria, Muntenegru și România, reprezentând autorități, ONGuri și cercetători din 6 orașe mici și mijlocii din bazinul Dunării, vom explora și testa:
– cum poate fi dezvoltată competitivitatea economică și atractivitatea investițională în orașe mici-medii;
– cum pot fi abordate problemele de contaminare și poluare generate de activitatea industrială inițială, de prezervare și valorificare a patrimoniului industrial aferent sitului;
– cum ameliorăm problema marginalizării fostelor colonii de muncitori aflate în proximitatea siturilor;
– cum arată un proces pe termen lung, de planificare urbană coerentă cu implicarea tuturor actorilor interesați: instituții, mediu de afaceri, cetățeni, organizații ale societății civile.
Echipa noastră lucrează în acest proiect cot la cot cu Primăria Reșița, eforturile noastre fiind concentrate pe situl Triaj-Mociur-Valea Țerovei, 175 ha bine poziționate între orașul vechi și orașul nou, un spațiu ilustrativ pentru anii de început al unui amplu proces de regenerare urbană. Despre acțiunile noastre comune de revitalizare a acestui sit, demarate în 2016, puteți citi mai multe aici.
MKBT va ghida partenerii din celelalte țări în creșterea capacității de implicare a comunităților locale în procesele de regenerare urbană și în îmbunătățirea atractivității investiționale private a municipalității pentru valorificarea siturilor industriale dezafectate.
Proiectul este implementat în cadrul Programului Interreg Regiunea Dunării și este coordonat de Camera de Comerț Slovenă. Consorțiul proiectului este format din: Asociația Make Better și Municipiul Reșița (România), Institutul Național Sloven de Construcții și Inginerie Civilă, Municipalitatea Črna na Koroškem (Slovenia), Departamentul pentru Dezvoltare și Proiecte Internaționale din Cantonul Zenica-Doboj, Eko-forum Zenica, Orașul Zenica (Bosnia și Herțegovina), Universitatea de Resurse Naturale și Științe ale Vieții din Viena (Austria), Centrul Informațional pentru Inovare și Dezvoltare „NOVUM” (Ucraina), Agenția de Dezvoltare Regională Backa Ltd Novi Sad, Vojvodina Development Agency Ltd. Novi Sad, Orașul Sombor (Serbia), Municipiul Vratsa, Camera de Comerț și Industrie – Vratsa (Bulgaria).
Urmăriți noutăți despre proiect pe pagina oficială a ReIND sau urmărindu-ne aici.
* Principiul redezvoltării siturilor Brownfield este preferat dezvoltării Greenfield din perspectiva circularității sistemelor complexe și a infrastructurii deja existente în fostele situri industriale, cât și datorită amplasamentului central și accesibil oamenilor. Activarea siturilor de tip Brownfield poate fi mai rapidă, mai puțin costisitoare și, de cele multe ori, onorează patrimoniul material și imaterial al zonei. Dezvoltarea Greenfield presupune construcție de la zero pe un teren nefolosit anterior, deci lipsit de utilități și servicii publice și de multe ori situat la periferia orașului, în zone mai puțin accesibile sau tranzitate, deși poate permite mai multă flexibilitate în design. Totodată, din perspectiva deficitului de suprafețe verzi la nivel global, principiul Greenfield este considerat ca având impact negativ asupra mediului.
