La BOLSTER* discutăm cu persoane, grupuri de inițiativă și comunități care ar putea fi mai bine incluse în procesul de Tranziție Justă (TJ) din Prahova. TJ e un mecanism european care caută să prevină marginalizarea în regiuni miniere, petroliere, sau puternic industrializate, pe măsură ce se vor despărți de industriile poluatoare pentru a respecta asumările Pactului Verde European. Prahova este din nou într-un punct de cotitură. În anii ’90-2000, la prima tură de închideri de fabrici și rafinării, oamenii au avut cel mai mult de suferit. Au crescut emigrarea și sărăcia, au scăzut investițiile în servicii publice și calitatea vieții, persoane rome au fost mutate în periferiile orașelor lângă situri poluate. La tura actuală de transformare, regiunile țintă vor primi finanțare pentru planurile de tranziție astfel încât să nu se repete situația din trecut.

Dar a vorbit cineva cu persoanele care riscă să fie afectate?

Am petrecut ultimele luni discutând și organizând consultări participative despre cum se resimt tranzițiile prin care trece Prahova și care sunt nevoile acestor comunități în noul context de schimbare.

1. MIMIU, PLOIEȘTI

Împreună cu Fundația Concordia am constituit un grup de lucru cu opt femei (mame, tinere, pensionare), din zona Mimiu a Ploieștiului, un cartier marginalizat spațial, produs parțial prin discriminarea etnică multi-generațională. Fiecare membră a adus poze care reprezintă probleme ale cartierului și am discutat despre cum s-a schimbat calitatea vieții în ultimii 30 de ani. Grupul a prioritizat câteva probleme:

• tranziția de la muncă sigură și calificată la muncă zilieră și necalificată;
• obstacole administrative în a obține acces la apă curentă pentru toate casele, colectarea deșeurilor periodică și asfaltarea drumurilor;
• lipsa facilităților pentru a petrece timpul liber și pentru ele și pentru copii.

2. URLAȚI

Cu ajutorul inițiativei civice și comunitare Conacul Nucu, am format un grup de lucru de tineri adolescenți din Urlați. Utilizând metoda photo-voice, am identificat probleme și ne-am imaginat scenarii de viitor mai bune. Primul gând s-a dus către toate spațiile abandonate din oraș care se simt nesigure și contribuie la impresia de declin a orașului. Și-ar dori să fie reabilitate și folosite ca spații de întâlnire, socializare și educație non-formală–locuri care nu prea există, un gol pe care îl resimt cu toții. Au discutat despre gunoaiele care împânzesc râul și cum ar putea îmbunătăți relația dintre oraș și natura din jur. Chiar dacă toți cred că vor pleca din Urlați la un moment dat, și-au imaginat cum s-ar putea transforma orașul încât devină un loc în care să își dorească se întoarcă.  

3. CÂMPINA

Ne-am întâlnit cu un grup de cetățeni din Câmpina–oraș care deja poartă cicatricea declinului industriei petroliere. Am vorbit despre transformările din ultimii 20 de ani, despre ce funcționează și nu, despre cine a plecat și cine s-ar întoarce. Fiecare participant a făcut poze prin care ne-au arătat perspectiva lor asupra problemelor de mobilitate, patrimoniu abandonat, situri contaminate, sau deficitul de spații culturale și verzi. Discuția a continuat cu îngrijorări despre starea sistemului de educației și despre relația deficitară a municipiului cu comunele din vecinătate.

Parte din demesul ”Re-activate campagin”, fiecare grup a gândit un proiect comunitar, care ne-a permis să aflăm cum ar putea arăta investițiile pentru o tranziție justă, dacă implicarea cetățenilor ar fi mai amplă și mai directă.

• În Urlați, grupul de tineri a plănuit să crească mobilitatea verde pentru liceeni, și nu numai. Vor să instaleze două rastele de biciclete pe rutele pe care le parcurg cel mai des–la liceu și în centru–cât și un punct de reparații pentru biciclete. Momentan, tinerii ezită să își facă drumurile pe bicicletă pentru că nu le pot securiza sau amână să facă reparații mici, dar necesare. Au ales să meargă înainte cu proiectul „Urlați pe Biciclete” după mai multe deliberări în care s-au pus pe masă ideea unui festival, a unui punct de reciclare, sau a unui centru comunitar; proiectul cu bicicletele a ieșit învingător pentru că problema de fond era prioritară pentru toți, dar și realist de implementat pentru un grup de adolescenți la prima lor incursiune cu gestiunea unui proiect public.

• În Mimiu, problemele cele mai urgente erau în afara posibilității de acțiune imediată a comunității: acces la apă curentă și canalizare, drumuri asfaltate, sau drepturi asupra locuințelor. Dar grupul a ajuns la o prioritate comună pe care puteam începe să acționăm: eficiența energetică a caselor. Deși Pactul Verde European adresează în mod direct și urgent nevoia renovărilor pentru a consuma mai puține resurse energetice pentru încălzirea și răcirea locuințelor, comunitățile cele mai marginalizate deseori rămân pe dinafară în aceste conversații. În Mimiu, căutăm parteneri și donatori pentru a putea repara acoperișurile a 10 case și de a instala conducte și rezervoare pentru colectarea apei de ploaie.

Revenim curând cu vești despre implementarea proiectelor!

*Finanțat prin programul-cadru Orizont Europa al Comisiei Europene, BOLSTER este un proiect de 36 de luni conceput pentru a înțelege modul în care comunitățile marginalizate sunt afectate de politicile ce derivă din Pactul Ecologic European și pentru a vedea dacă implicarea acestor comunități în procesele decizionale consolidează sprijinul local pentru planurile de tranziție justă. MKBT face parte dintr-un consorțiu de cercetare internațional împreună cu universități și ONG-uri din Olanda, Germania, Bulgaria, Belgia, Croația Spania, Portugalia și Polonia, și cercetează zona Prahova (ca teritoriu țintă) și Cluj, ca teritoriu de studiu. Mai multe despre BOLSTER, pe site-ul oficial, iar despre aportul nostru în proiect, la noi pe site.