Pe 4 octombrie 2025, Fundația Pro Patrimonio, în parteneriat cu Primăria Capitalei, prin ARCUB — Centrul Cultural al Municipiului București, a organizat la Sala Gabroveni, București cea de-a doua ediție a Forumul Organizațiilor de Patrimoniu din România. Evenimentul și-a propus să susțină cooperarea între organizațiile active în domeniul patrimoniului cultural, într-un format colaborativ care să stimuleze reflecție, schimb de bune practici și propuneri strategice.

Forumul a adus împreună reprezentanți ai societății civile, experți, cercetători și factori decidenți, pentru a dezbate trei teme majore:

1. Starea patrimoniului — provocări și soluții aplicate pentru conservare, restaurare și protejare, cu accent pe intervențiile directe asupra clădirilor istorice;
2. Finanțări și instrumente de revitalizare — o analiză critică a mecanismelor existente, însoțită de propuneri de îmbunătățire a ghidurilor de finanțare;
3. Capacitatea organizațională — identificarea nevoilor instituționale ale actorilor din domeniul patrimoniului și explorarea strategiilor de dezvoltare organizațională pentru aceste entități.

Cele mai importante propuneri rezultate din discuții, completate de temele abordate pe parcursul sesiunilor de lucru, pot fi parcurse aici: https://www.propatrimonio.org/forumul-organizatiilor-de-patrimoniu-din-romania-editia-a-ii-a-4-octombrie-2025-bucuresti/

Noi ne-am bucurat să moderăm sesiunea dedicată capacității organizaționale, o conversație atât de necesară în sectorul organizațiilor care lucrează pentru patrimoniu. Am discutat despre cum putem crește capacitatea celor care au grijă de patrimoniu, cum ne putem sprijini mai bine între noi, cum putem colabora mai eficient cu comunitățile locale și autoritățile publice și, mai ales, cum putem cultiva mai multă atenție și grijă față de patrimoniul care ne definește și hrănește identitatea.

Propuneri concrete pentru susținerea sectorului patrimoniului:

1. Crearea unui canal de comunicare permanent
   Participanții au propus înființarea unei platforme de dialog constant care să faciliteze sprijinul reciproc între organizații: întrajutorare în materie de resurse, competențe și experiențe, dar și trecerea de la abordări reactive la acțiuni proactive în revitalizarea patrimoniului (ex. propuneri de politici publice în domeniu).
2. Profesionalizarea și extinderea interpretării de patrimoniu
   Interpretarea de patrimoniu (LINK) trebuie să devină un instrument recunoscut la nivel național, menit să medieze accesul la patrimoniu și înțelegerea relevanței acestuia de către comunitățile locale — un prim pas vital pentru cultivarea grijii față de patrimoniu.
3. Organizarea de evenimente pentru bune practici
   Forumul a scos în evidență necesitatea unor întâlniri tematice care să pună în lumină bune practice în implicarea comunității, modalitățile de colaborare cu autorități locale și alți actori cheie, respectiv lecțiile învățate din proiecte de revitalizare. Astfel de întâlniri tematice organizăm în comunitatea de practică Latent/Emergent – LINK.
4. Colaborări între organizații, mediul academic și specialiști
   Participanții au recomandat facilitarea unor formate de sprijin — studii sau cercetări realizate de studenți (licență, masterat) și sprijin punctual din partea unor specialiști (IT, marketing, comunicare etc.) — în cadre flexibile de tip „hackathon 8h overtime” sau prin mentorat specializat, ca sprijin extern acordat „custozilor de patrimoniu”

Temele aprofundate și provocările evidențiate

Consolidarea echipelor

Organizațiile de patrimoniu se confruntă cu un decalaj între nevoile operaționale și resursele disponibile. Echipele de bază, adesea restrânse și cu implicare part-time, au dificultăți în a acoperi toate rolurile. Un alt obstacol este identificarea persoanelor care să combine competențe de comunicare/marketing cu o înțelegere autentică a domeniului. Colaborările cu studenții și externalizarea unor sarcini tehnice sunt văzute ca soluții viabile. De asemenea, sprijinul tehnic specializat (automatizări, instrumente digitale) a fost identificat ca un mod de a reduce povara operativă asupra echipelor. Participanții au subliniat și ideea că apelul deschis la sprijin, în loc să fie un semn de slăbiciune, poate genera solidaritate și resurse neașteptate.

Angrenarea comunității locale

Pentru a menține viu interesul față de patrimoniu, ar fi de dorit ca organizațiile implicate să propună activități constante —inclusiv tururi ghidate, evenimente tip „porți deschise”, dialoguri locale — care să aducă oamenii mai aproape de obiectivele patrimoniale. Aceste activități au rol și simbolic: demonstrând că există „o masă critică” de interes, ele pot influența percepția autorităților locale sau proprietarilor privați. Un exemplu concret menționat a fost Rafineria din Câmpina, unde interesul a fost demonstrat prin participarea a peste 3.000 de vizitatori la un eveniment „porți deschise”.

Mai mult, educația tinerilor a fost recunoscută ca pilon esențial pentru formarea unei atitudini responsabile față de patrimoniu. Pentru alte categorii de vârstă, interpretarea de patrimoniu bine făcută oferă ocazia de a transforma obiectivele în spații pentru dialog, în care oamenii își pot împărtăși poveștile și conexiunea personală cu locurile. În plus, patrimoniul industrial — mai puțin vizibil ca valoare culturală — a fost identificat ca un domeniu care necesită efort de comunicare dedicat și sensibilizat.

Colaborarea cu autoritățile și proprietarii privați

O prioritate este construirea de parteneriate bazate pe încredere: oferirea de sprijin concret pentru elaborarea de aplicații de finanțare sau proiecte cu impact local poate poziționa organizațiile de patrimoniu ca actori relevanți și aliați ai autorităților locale. Mai mult, implicarea instituțiilor naționale de referință (de exemplu, Pro Patrimonio în calitate de reprezentant oficial al rețelei Europa Nostra în România sau OAR România) adaugă legitimitate și greutate dialogului la nivel local.

Un obstacol frecvent menționat este temerea proprietarilor privați față de statutul de monument istoric — ei percep adesea mai degrabă restricțiile și mai puțin beneficiile. Comunicarea clară a beneficiilor culturale și economice, prezentarea unor bune practici scalabile și familiarizarea proprietarilor cu ideea că „patrimoniul cultural este un bun public, chiar dacă este deținut privat” — s-au aflat printre temele sensibile discutate.

Dezinformarea și denigrarea publică, mai ales în comunități mici, au fost identificate ca amenințări serioase la eficiența intervențiilor în patrimoniu.

Lucrul în rețea între organizațiile de patrimoniu

Forumul a subliniat valoarea întâlnirilor față-în-față: energia dialogului direct este dificil de înlocuit în spațiul virtual. S-au propus două direcții posibile de dialog / constituire de rețea:

• o platformă online (hartă a inițiativelor de patrimoniu) care să permită vizibilitatea proiectelor și apeluri de sprijin între organizații;
• un canal structurat de comunicare pentru a păstra legătura, având însă grijă pentru curatorierea discuțiilor și a evitarea supraîncărcării informaționale.

Participanții au avertizat că aceste instrumente au nevoie de coordonare și resurse dedicate pentru a funcționa. Cu toate acestea, s-a conturat ideea unei prime întâlniri online a acestei rețele, care să continue discuțiile începute cu ocazia forumului.

De la reacție la acțiune: cum poate deveni sectorul patrimoniului mai proactiv

Una dintre întrebările centrale ale forumului: cum putem trece de la reacții izolate la o strategie comună de acțiune, anticipare și propunere de politici pentru patrimoniu? Credem că primi pași în acea direcție au fost făcuți deja cu ocazia celor două ediții ale forumului, în care am început să ne cunoaștem, să conștientizăm nevoi comune și să punem la cale direcții viitoare de dialog.

Concluzii și următorii pași

Forumul din 2025 confirmă că sectorul patrimoniului din România se află într-un moment de răscruce: pentru ca revitalizarea patrimoniului să devină sustenabilă, nu e suficient să ne bazăm pe proiecte izolate — este nevoie de construirea unui ecosistem robust de sprijin, bazat pe colaborare, mentorat, schimb de resurse și asumare comună.

Concluziile forumului vor fi înaintate autorităților române și rețelei Europa Nostra, în vederea influențării politicilor publice spre protecție reală și durabilă a patrimoniului.

Cum contribuim noi

Continuăm efortul în cadrul comunității de practică Latent/Emergent, promisă ca spațiu de conectare și dialog, pentru a duce mai departe aceste conversații și a le transforma în acțiuni pentru patrimoniul din România. Ne propunem ca în următoarele luni să generăm mai multă cunoaștere și interacțiune pe câteva direcții tematice: interpretare de patrimoniu și educație, co-guvernanță și lucrul cu arhive / demersuri de documentare necesare în procesele de revitalizare.

De asemenea, vom continua să sprijinim organizații din România care revitalizează patrimoniul latent, atât în cadrul programului nostru „Deschis!”(aflat în al doilea an de implementare), cât și prin inițierea unor grupuri de lucru care să formulize propuneri de politici publice care să sprijine demersurile de revitalizare a patrimoniului latent.